Marcu 1

Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

După cum este scris în proorocul Isaia: „Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea…

Glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările”,

a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.

Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.

Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Ioan propovăduia, şi zicea: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălţămintelor.

Eu, da, v-am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.”

În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.

Şi îndată, când ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, şi Duhul pogorându-Se peste El ca un porumbel.

Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.”

Îndată Duhul a mânat pe Isus în pustie,

unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice şi-I slujeau îngerii.

După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu.

El zicea: „S-a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.”

Pe când trecea Isus pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.

Isus le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”

Îndată, ei şi-au lăsat mrejele, şi au mers după El.

A mers puţin mai departe, şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care, şi ei, erau într-o corabie, şi îşi dregeau mrejele.

Îndată i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El.

S-au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, şi a început să înveţe pe norod.

Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.

În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige:

„Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfântul lui Dumnezeu!”

Isus l-a certat, şi i-a zis: „Taci, şi ieşi afară din omul acesta!”

Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere, şi scoţând un strigăt mare.

Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!”

Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.

După ce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan, în casa lui Simon şi a lui Andrei.

Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.

El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o în sus, şi au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.

Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.

Şi toată cetatea era adunată la uşă.

El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.

A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.

Simon şi ceilalţi care erau cu El s-au dus să-L caute;

şi când L-au găsit, I-au zis: „Toţi Te caută.”

El le-a răspuns: „Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.”

Şi s-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; şi scotea dracii.

A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: „Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.”

Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el, şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţit!”

Îndată l-a lăsat lepra, şi s-a curăţit.

Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât,

şi i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”

Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nici o cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.