Proverbele 27

Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. –

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. –

Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? –

Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă. –

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. –

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. –

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. –

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. –

Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –

Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. –

O streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.

Cine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. –

După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. –

Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. –

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. –

După cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. –

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie. –

După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. –

Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.