:
1 Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.
2 Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.
3 Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,
4 pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sunt cu noi: cine ar putea să fie stăpân peste noi?”
5 „Pentru că cei nenorociţi sunt asupriţi şi pentru că săracii gem, acum”, zice Domnul, „Mă scol, şi aduc mântuire celor obijduiţi.”
6 Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ, şi curăţit de şapte ori. –
7 Tu, Doamne, îi vei păzi, şi-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.
8 Pretutindeni mişună cei răi, când domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.