Apocalipsa 6

Şi am văzut când a deschis Mielul una din cele şapte peceţi şi am auzit pe una din cele patru făpturi vii spunând cu glas ca de tunet: „Vino!“

Şi am văzut: şi iată un cal alb şi cel care şedea pe el, avea un arc; şi i s-a dat o cunună şi a ieşit învingător şi ca să învingă.

Şi, când a deschis pecetea a doua, am auzit pe a doua făptură vie spunând: „Vino!“

Şi a ieşit un altul, un cal roşu, şi celui care şedea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pământ şi ca să se înjunghie unii pe alţii; şi i s-a dat o sabie mare.

Şi, când a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie spunând: „Vino!“ Şi am văzut: şi iată un cal negru şi cel care şedea pe el avea o balanţă în mâna sa.

Şi am auzit ceva ca un glas în mijlocul celor patru făpturi vii, spunând: „O măsură de grâu, un dinar; şi trei măsuri de orz, un dinar; şi nu vătăma untdelemnul şi vinul!“

Şi, când a deschis pecetea a patra, am auzit pe cea de-a patra făptură vie spunând: „Vino!“

Şi am văzut: şi iată un cal gălbui; şi numele celui care şedea pe el era Moartea; şi Locuinţa morţilor urma cu el; şi i s-a dat autoritate peste a patra parte a pământului, ca să omoare cu sabie şi cu foamete şi cu moarte şi prin fiarele pământului.

Şi, când a deschis pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor înjunghiaţi pentru Cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o;

şi strigau cu glas tare, spunând: „Până când, o, Stăpâne, sfânt şi adevărat, nu judeci şi nu răzbuni sângele nostru asupra celor care locuiesc pe pământ?“

Şi fiecăruia i s-a dat o haină albă; şi li s-a spus să se mai odihnească puţin timp, până se va împlini şi numărul celor împreună-robi cu ei şi al fraţilor lor, cei care urmau să fie ucişi ca şi ei.

Şi am văzut când a deschis pecetea a şasea: şi s-a făcut cutremur mare şi soarele s-a făcut negru ca un sac de păr şi luna s-a făcut toată ca sângele

şi stelele cerului au căzut pe pământ, cum îşi aruncă un smochin scuturat de un vânt puternic smochinele sale târzii.

Şi cerul s-a îndepărtat ca o carte făcută sul şi toţi munţii şi insulele s-au mutat din locurile lor.

Şi împăraţii pământului şi cei mari şi comandanţii şi cei bogaţi şi cei puternici şi orice rob şi orice om liber s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor;

şi ·spuneau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui care şade pe tron şi de mânia Mielului;

pentru că a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?“