Şi în zilele acelea ·a venit Ioan Botezătorul, predicând în pustiul Iudeii
2
şi spunând: „Pocăiţi-vă, pentru că s-a apropiat Împărăţia cerurilor“.
3
Pentru că acesta este cel despre care s-a spus prin profetul Isaia, care zice: „Glas al celui care strigă în pustiu: «Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările»“.
4
Şi acest Ioan îşi avea îmbrăcămintea din păr de cămilă şi un brâu din piele în jurul mijlocului său; şi hrana lui era lăcuste şi miere sălbatică.
5
Atunci Ierusalimul şi toată Iudeea şi tot ţinutul din jurul Iordanului ieşeau la el;
6
şi erau botezaţi de el în Iordan, mărturisindu-şi păcatele.
7
Dar, văzând pe mulţi dintre farisei şi dintre saduchei venind pentru botezul lui, le-a spus: „Pui de năpârci, cine v-a înştiinţat să fugiţi de mânia viitoare?
8
Faceţi deci rod vrednic de pocăinţă;
9
şi nu vă gândiţi să ziceţi în voi înşivă: «Avem pe Avraam ca tată!»; pentru că vă spun că Dumnezeu poate din pietrele acestea să ridice copii lui Avraam.
10
Şi securea este deja înfiptă chiar la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face rod bun este tăiat şi aruncat în foc.
11
Eu, în adevăr, vă botez în apă spre pocăinţă; dar Cel care vine după mine este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-I duc sandalele; El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc:
12
Cel a cărui vânturătoare este în mâna Sa; şi Îşi va curăţa în întregime aria şi Îşi va aduna grâul în grânar, iar pleava o va arde cu foc de nestins“.
13
Atunci ·a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el;
14
dar Ioan Îl oprea, spunând: „Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?“
15
Şi Isus, răspunzând, i-a zis: „Lasă acum; pentru că aşa se cuvine, să împlinim toată dreptatea“. Atunci ·L-a lăsat.
16
Şi Isus, după ce a fost botezat, a ieşit îndată din apă; şi, iată, cerurile I s-au deschis şi a văzut Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind peste El;
17
şi iată un glas din ceruri spunând: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea“.