:
1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. O cântare a învierii.) Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul.
2 Cântaţi numele Lui; daţi slavă laudei Lui.
3 Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricoşătoare lucrurile Tale! Pentru mulţimea puterii Tale, Te vor linguşi vrăjmaşii Tăi.
4 Tot pământul să se închine Ţie şi să cânte Ţie, să cânte numelui Tău.
5 Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, înfricoşător în sfaturi mai mult decât fiii oamenilor.
6 Cel ce preface marea în uscat, prin râu vor trece cu piciorul. Acolo ne vom veseli de El,
7 De Cel ce stăpâneşte cu puterea Sa veacul. Ochii Lui spre neamuri privesc; cei ce se răzvrătesc, să nu se înalţe întru sine.
8 Binecuvântaţi neamuri pe Dumnezeul nostru şi faceţi să se audă glasul laudei Lui,
9 Care a dat sufletului meu viaţă şi n-a lăsat să se clatine picioarele mele.
10 Că ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai lămurit pe noi, precum se lămureşte argintul.
11 Prinsu-ne-ai pe noi în cursă; pus-ai necazuri pe umărul nostru;
12 Ridicat-ai oameni pe capetele noastre, trecut-am prin foc şi prin apă şi ne-ai scos la odihnă.
13 Intra-voi în casa Ta cu arderi de tot, împlini-voi ţie făgăduinţele mele,
14 Pe care le-au rostit buzele mele şi le-a grăit gura mea, întru necazul meu.
15 Arderi de tot grase voi aduce ţie, cu tămâie şi berbeci; Îţi voi jertfi boi şi ţapi.
16 Veniţi de auziţi toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu şi vă voi povesti câte a făcut El sufletului meu.
17 Către Dânsul cu gura mea am strigat şi L-am lăudat cu gura mea.
18 Nedreptate de am avut în inima mea să nu mă audă Domnul.
19 Pentru aceasta m-a auzit Dumnezeu; luat-a aminte glasul rugăciunii mele.
20 Binecuvântat este Dumnezeu, Care n-a depărtat rugăciunea mea şi mila Lui de la mine.