Proverbele 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decât un bogat cu buze stricate şi nebun. –

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. –

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui. –

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. –

Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. –

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. –

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. –

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. –

Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri, –

Unui nebun nu-i stă bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să stăpânească peste voievozi. –

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. –

Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. –

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gâlcevitoare este ca o streaşină de pe care picură într-una. –

Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. –

Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame. –

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. –

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. –

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. –

Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. –

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! –

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte. –

Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decât nu mincinos. –

Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. –

Leneşul îşi vâră mâna în strachină, şi n-o duce înapoi la gură. –

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră… pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –

Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. –

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. –

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. –

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.