Proverbele 21

Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. –

Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. –

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. –

Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. –

Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. –

Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. –

Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. –

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. –

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui. –

Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. –

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. –

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga. –

Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. –

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. –

Omul care se abate de la calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. –

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. –

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. –

Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. –

Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. –

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. –

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. –

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. –

Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.

Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. –

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. –

Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. –

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. –

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. –

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. –

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. –