Psalmii 141

Rugăciunea mea să se îndrepte ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, ca jertfa de seară!

✡ Pune, Doamne, o strajă gurii mele, păzeşte uşa buzelor mele.

Nu-mi abate inima la vreun lucru rău, ca să fac fapte rele cu oamenii care sunt lucrători ai nelegiuirii: şi să nu mănânc din mâncărurile lor gustoase.

Să mă lovească cel drept, aceasta este o favoare; şi să mă mustre, este untdelemn pe cap; capul meu nu-l va refuza, pentru că rugăciunea mea va fi şi împotriva faptelor lor rele.

Judecătorii lor vor fi aruncaţi de pe stâncă şi ei vor auzi cuvintele mele, pentru că sunt plăcute.

✡ Cum se taie şi se despică pământul, oasele noastre sunt risipite la gura Locuinţei morţilor.

Pentru că ochii mei sunt spre Tine, Doamne Dumnezeule, în Tine mă încred; nu-mi părăsi sufletul!

Păzeşte-mă de cursa pe care mi-au întins-o ei şi de capcanele lucrătorilor nelegiuirii.

Cei răi să cadă în plasele lor, iar eu să trec pe lângă ele!