:
Psalmii 142
1
Cu glasul meu strig către Domnul; cu glasul meu Îl rog pe Domnul.
2
Îmi vărs plângerea înaintea Lui, fac cunoscut necazul meu înaintea Lui.
3
✡ Când duhul meu era copleşit în mine, atunci Tu îmi cunoşteai cărarea. Pe calea pe care umblam, ei mi-au ascuns o cursă.
4
Priveşte la dreapta şi vezi: nimeni nu mă cunoaşte, orice loc de scăpare este pierdut pentru mine; nimeni nu se îngrijeşte de sufletul meu.
5
Am strigat către Tine, Doamne. Am zis: „Tu eşti adăpostul meu, partea mea pe pământul celor vii“.
6
Ia aminte la strigătul meu, pentru că sunt foarte apăsat, scapă-mă de cei care mă persecută, pentru că sunt mai tari decât mine.
7
Scoate sufletul meu din închisoare, ca să laud Numele Tău. Cei drepţi mă vor înconjura, pentru că Tu îmi vei face bine.