:
1 (Un psalm al lui David, când a fost în pustiul Iudeii.) Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă.
2 Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a după Tine trupul meu,
3 În pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel sfânt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta şi slava Ta.
4 Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda.
5 Aşa Te voi binecuvânta în viaţa mea şi în numele Tău voi ridica mâinile mele.
6 Ca de seu şi de grăsime să se sature sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
7 De mi-am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul meu
8 Şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.
9 Iar ei în deşert au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului;
10 Da-se-vor în mâinile sabiei, părţi vulpilor vor fi.
11 Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.